Ce pretuiesc eu cel mai mult?

Ca orice copil, imi pretuiesc parintii. Chiar daca au fost momente cand nu voiam sa aud de ei, trebuie sa recunosc ca inseamna foarte mult pentru mine.  Tot ce fac fac pentru mine, si eu pur si simplu n-am inteles asta pentru ca am avut problemele mele. Nu e asa de usor sa cresti un copil in Romania noastra de astazi. Si tata nu e primar, director la banca & toate functiile posibile.  Daca ar fi sa spun asa, eu am nevoie de foarte multe lucruri intr-o singura luna + toti banii pe care trebuie sa-i dau la scoala + banii pe care-i primesc in fiecare zi (5 lei).

Apoi urmeaza bunicii. De ce-i pretuiesc? Pentru ca au un rol extrem de important in viata mea.  Pentru ca daca nu ar fi ei, aprox. toata viata mea s-ar schimba. Imi pare atat de rau ca nu pot sa fiu alaturi de ei in fiecare zi … Si la toate astea, se adauga si sutele de probleme pe care le au. Uneori imi pare asa de rau…

Imi pretuiesc viata. Si ma consider al naibii de norocoasa. E de ajuns sa ma uit o singura data la stirile de la ora 5 ca sa stiu asta.

Imi pretuiesc lucruri mele, lucruri foarte dragi, care imi aduc aminte de foarte multe. Nu are rost sa dau detalii.

Pretuiesc momentele de liniste. In ziua de azi, momentele de liniste sunt atat de rare, incat sunt pe cale de disparitie.

Pretuiesc momentele alaturi de cei dragi.  Am citit in clasa a 4a o poezie care spunea asa “Desparte-te cu drag si cu grija de cei dragi, s-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi” . Din nou, e de ajuns sa ma uit la stiri ca sa-mi dau seama cat adevar e in versul acesta. La un moment dat, parca innebunisem. De cate ori pleca mama undeva, incepeau gandurile : ca daca doamne fereste o calca vreo masina, ca daca se intampla ceva, daca moare, daca n-o s-o mai vad niciodata? etc. Si pentru ca sunt si foarte sensibila, plangeam pe ascuns cand ma gandeam la asta. Acum insa sunt mai bine. Dar tot n-am renuntat la vechiul obicei de a strange in brate si de a pupa orice persoana draga cand pleaca. Cred ca o sa ma confrunt toata viata cu asta.

In rest, ce sa mai pretuiesc? Bani? Cadouri? Nu, pentru mine toate astea nu inseamna nimic, si vorbesc foarte serios. Pretuiesc tot ce merita pretuit, si am grija sa-mi amintesc mereu de asta.

Tu ce pretuiesti cel mai mult?

Ce inseamna dragostea in ziua de azi? Chiar totusi se reduce la sex? TOTUL in lumea asta se reduce la sex? Nu asta vrem, defapt, cel mai mult in viata? Nu asta ne face fericiti? Problema nu e sexul in sine, ci cum il interpretam. Sexul e peste tot. E la tv, e la radio, e pe net (mai ales!), e la scoala, la serviciu, e in muzica, in fotografii, in cluburi, e peste tot. De ce ne plangem ca tinerii isi incep viata sexuala la 13 ani? Nu e cumva vina noastra? Nu noi promovam asta? Daca nu ma credeti, deschide-ti televizorul. Da-ti cateva clickuri pe net. Asta e societatea in care traim. Oamenii nu-si mai daruiesc zambete, un baiat nu-i mai aduce flori unei fete, nu se mai plimba nimeni prin parc de mana, nu mai e dragostea care era acum multi ani, dragostea adevarata, in care fiecare gest conta, in care se trimiteau scrisori de dragoste si flori. Nu, astazi, scrisori si flori?! Glumesti. Noi suntem prea evoluati pentru asa ceva. La noi conteaza doar sa facem sex, restu’ e poveste. De ce ne miram ca exista atatea divorturi, atatia copii care sunt prinsi la mijloc intr-un joc in care mama si tata trag amandoi de el/ea? De ce ne miram ca cineva filmeaza o partida de sex in sala de clasa, intr-o scoala, apoi o posteaza pe youtube, ca apoi sa ajunga la protv? Asta nu e civilizatie. Limitele s-au pierdut pe undeva pe drum. Intreaba-ti bunica cum era “odata”? Crezi ca atunci cand spun “odata”, ma refer la tehnologiile de atunci? Nu, deloc. “Odata” a fost epoca in care nimic din ce faci acum nu puteai sa faci acum. Implicit, sex la scoala, eleve care joaca in filme porno etc. Cand plec la scoala, cum crezi ca ma simt? Ca si cum peste tot scrie “SEX”, ca si cum oriunde m-as duce, oricand, peste tot scrie doar sex si atat. Dragoste? Ce-i aia? Respect? CE-I ALA?! Bune maniere, decenta, rafinament, seriozitate? N-am auzit pana acum de asa ceva.

De ce miram cand auzit ca elevii au copiat in prostie la teze si la bac? Nu cumva e vina noastra? De ce sunt analfabeti? Pentru ca li se permite sa fie, ba chiar se PROMOVEAZA prostia si analfabetismul. Nu ma crezi? Deschide televizorul. De ce pustoaicele de 13 ani au prieten si sunt niste curve in devenire? De ce asculta oamenii manele si haus in timp ce-si mai fac o poza in sutien si/sau chiloti in baie, ca apoi s-o puna pe haifaiv? De ce oamenii isi cumpara BMW, Audi sau Mercedes si spun despre Dacia ca e cea mai mare porcarie? DE CE e o porcarie pentru ei? Pentru ca nu costa mii de euro, pentru ca n-ai cu ce sa te lauzi, n-ai cu ce sa arati ce mare barosan esti tu.

De ce se duc oamenii la doctor si trebuie sa plateasca milioane ca sa-i bage cineva in seama? De ce batranii zac pe paturile din spital si asteapta sa le faca cineva o injectie, in timp ce doctorul isi duce acasa branza, casul, tuica sau vinul pe care le-a primit pentru o operatie? De ce asistentele iti cer 10 lei pentru o injectie sau pentru o interventie la care trebuie sa-si miste fundu’ pana la tine? De ce sunt niste nenorocite care merita sa moara in chinuri groaznice? De ce sunt ele proaste?

Vrei sa-mi raspunzi? Ei bine, nu poti, pentru ca raspunsul e mai mult sau mai putin acelas. Du-te mai bine si vezi ce face fiica-ta, du-te mai bine si citeste o carte, suna-ti parintii si intreaba-i cate ceva, du-te in vizita la matusa ta din cartierul X, stai de vorba cu copilul tau in timp ce va uitati amandoi la Tom si Jerry, opreste-te! Opreste-te o secunda si bucurate de liniste, priveste pe geam la natura poluata, du-te si invata-ti la chimie, fa-ti tema la romana, du-te si uita-te la “How is made?”, du-te si cumpara-ti DEX`ul, o carte de istorie, du-te in bucatarie si incearca sa-ti pregatesti ceva sanatos de mancare, fara sa mai bagi “E`URI” cu tona in tine, du-te, te rog, si fa ceva util pentru tine, ceva ce merita facut, ceva ce trebuie facut, ceva ce-ti place, ceva ce nu-ti place dar trebuie facut, si FA, nu mai tarziu, nu maine, astazi, pentru ca mai tarziu poate sa vina sfarsitul lumii, mai tarziu poate mori electrocutat, mai tarziu poate e PREA TARZIU! Acum, du-te, te rog!

Azi noapte stateam si citeam Marie Claire si am vazut un interviu cu Barack Obama. Daca interviul e real, trebuie sa recunosc ca omul acesta e extraordinar. Chiar ma bucur ca a ajuns presedinte, are o gandire foarte sanatoasa si foarte realista, fara sa bage proiect peste proiect si promisiuni peste promisiuni.